ACCUEIL > Nos Poètes > Ghjannettu Notini

Ghjannettu Notini

Belle granagje di venacu
O
gni paese hà un locu preferitu
Chi attira tutta la 50 giuventù.
Belle Granaghip è di quindi lu situ
Du'vell'incorre à pianu è à cap'insù.
Avà d'jnver'nu cù lu bellu tempu
Ghjannettu Notini
Ghjannettu Notini
E d'istatina, dopu l'annuttà,
o quantu coppj ci scnlanu attempu !
Belle Granagbie sola i po cuntà !

L'innamurati quaghjô di la valla,
Diceou sempre :« Andemu fin'a qui,»
Poi, passu passlI, senza vulè falla,
Fin's la bocea collanu cusì...
o c'è lu Mele, 0 c'è la calamita;
A chi ci junghje un si ne scorda più.
Chi ci sarA in stu la cu cb'invita?
Belle Granaghje, s io, dintila tu !

Comuda si pè i coppj muntagnoli
Ch'in dui salti ci ponu arrivà,
o scsccanate ! Canti di russignoli !
Chi allegria, mentre si ne và
L'ultimu raggiu arrighendu la notte !
Sarebbe l'ora di lu riturnà?
Un c'è penseru ! A passione è più forte !
Belle Granaghie, dite, chi serà?

SerA forse l'ombra d'i to pulloni
Perth'ella è più pagna che in altrò?
OserA forse chi li to stradoni
Cume largura sò li più majò?
o forse perché Tramuntana El Foce,
Ghjungnendu attempu cu lu rifriscà,
Un ci portiou di l'amore ft voce?
Belle Granaghie, dite, chi serà?

- Pueta corsu, troppu curiosu,
Perchè vurristi fammi palisa
Cio chi si passa sottu lu mio ascosu ?
Innò, innò ! E mi devi scusà.
Ma si tu voli sapè lu secretu,
Veni à truvammi quand'è buggbju bè,
Accumpagnatu, 0 sinno ti ripetu:
" Belle Granaghje un dice null'a tè ! "


I Ricchi d'Oghje
M
i scuserete, signore, signori,
Pè la mio lingua lest'à palisà
1 difettucci è li picculi errori
Chi la gran'guerra hè ghiunt'a causà.
Tale da cennera è ghiuntu a saloni,
Tale si scorda di dece anni fà;
Dopu chi a carta rimpiazza i chjacconi.
Un c'é più fame... cumbene à cantà :

     Riturnella

Ma ch'ella duri !
Ma ch'ella duri!
Pane biancu è fighi maluri !
E s'ella dura qualch'annu dinò
Ancu Pecurone si chjamerà Sgiò.

B'arricurdate di zia Maddalena,
A pecuraghia chi stavà quassù,
Sempre grattendusi, è cun gran pene
Truvava à vende a rombu di sù sù ?
Avà cumpremu la so salamoghia
E lu so latte cun benediziò ;
E pè lu prezzu... cum'ella ci scoghia !
A l'aguzzini pò dà le leziò.

B'arricurdate di Filice Antone
Chi qui passava per un carnavà ?
Per ch'ell'hà toccu l'allucazione,
O cari amici, fighiatelu avà :
Hà compru casa cu fornu vicinu,
Chjosu, pagliaghju, giardinu dinò ;
Face cumbotta cu Ghjuvan Carlinu
Per esse merre à le prime eleziò!

Da giuvanotta, la so figliulella,
Pedi pullitrini si vidia andà;
E la camisgiuccia di pucichella
Sott'à u cuttigliò si vidia avanzà.

Avà un frusta che scarpi in lustrinu
Rubuccie in seta, raccami, entre deux,
Ha cummandatu quaghjò à Mertinu
Mobuli in noce di stile Henry deux!

E chi ne dite di Jasepp'Andria,
Gran circataghju, ognun la sà bè?
Dopu scalatu da la culunia ,
Riceve mondu a cinqu'ore a lu tè.
Cu la so moglia , quell'antica serva,
E chi n'ha fattu quantu più si pò,
Facenu mottu cu molta riserva
E nun spaesanu senta l'autò !

Ancu zia Rosa, chiamata Scunghjura,
Cu centu pzze à lu so caraccò,
Girandulava pè la facitura
Ch'ell'un pagava chè à pezzi e buccò,
Avà ne lutta cù à nostra Cuntessa
Staccia francese, ampara lu pianò,
E a dumenica unn'entre à la messa
Che in lu silenziu di l'elevaziò.

Ma pane biancu, cu fichi maturi
Un basta micca per dà le virtù
Nanzu miseria è momenti più duri
Un pocu d'onore si stima di più :
Luntan'da noi, o pidocchji rifatti,
hè troppu frescu, lu vostru stà bè
Par facci crede ch'i vostri antenati
So d'un razzinu di Comti è di Rè !

     Riturnella

Ma ch'ella duri
Ma ch'ella duri
Pane biancu è fichi maturi
Ma s'ella dura un pocu di più
Ziu Pecurone si chiamera Sgio.

"Ce site respecte le droit d'auteur. Tous les droits des auteurs des œuvres protégées reproduites et communiquées sur ce site, sont réservés.
Sauf autorisation, toute utilisation des œuvres autres que la reproduction et la consultation individuelles et privées sont interdites".